E momentul să dezvălui un mic secret și anume… că am ajuns în Egiptul Antic. Nu, nu am descoperit o super-mașină a timpului, ci am participat, pentru a 8-a oară (cred eu deja), într-o tabără de construcții alături de cei de la eematico, unde tematica principală a fost Egiptul Antic și toate descoperirile fascinante ale acelei epoci.
Particip în calitate de trainer deja de ani buni alături de ei și cred că unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult este faptul că îi încurajăm pe copii să construiască folosind unelte adevărate. Da, da, chiar lucrăm cu bormașini, fierăstraie, ciocane, glue gun, moto-saw, colțare, șuruburi, holzsuruburi, cu materiale reale, cu lemn, mult lemn, dar si multe altele. Dar, dincolo de construcții, îmi place că prin joacă și experiențe practice ajungem să descoperim atât de multe despre copii, dar și despre noi.
Anul acesta copiii au fost tare simpatici (în fiecare an sunt, dar parcă acum a fost ceva aparte) și fooooarte smart. OMG, știau atât de multe lucruri despre Egiptul Antic, despre zeități, despre obiceiurile de atunci și despre cum era condusă lumea în acea perioadă. Am fost plăcut surprinsă și impresionată de ei, dar cel mai mult mi-a plăcut că au fost o gașcă de copii buni, copii cu care îți e mai mare dragul să lucrezi și să-i ai aproape.
Așa că am avut parte de o săptămână foarte frumoasă, cu activități, experimente chimice, dar și seri pline de povești de noapte bună – mulțumesc chat gpt pentru inspirație aici. Da, bine, au mai avut și acesti copii momente mai agitate sau mai dificile, dar nimic ce nu putea fi gestionat. Iar faptul că am fost în mijlocul pădurii, la propriu, a ajutat enorm. Fără semnal la telefon, cu foarte puțin internet, au fost exact ingredientele de care aveam nevoie ca să ieșim din rutina zilnică – și noi, adulții, și copiii. A fost o adevărată gură de aer curat, proaspăt și tare bine-venită.
Revenind la activitate, am construit nu una, ci două piramide asemănătoare cu cele din Egiptul Antic, dar și un templu parcă desprins din acele vremuri. Și da, meritul este în mare parte al copiilor – ei au contribuit în proporție de aproximativ 70% la realizarea lor.
Acum, ce voiam de fapt să spun este că, pentru mine, astfel de experiențe devin și mai valoroase după ce ajung acasă și îmi dau seama cât de mult m-au ajutat și cât de încărcată cu energie mă simt. Da, am lăsat și multă energie acolo (mai ales gâtul meu a simțit asta 😅), dar a meritat din plin.
Așa că, dacă ești părinte și ai un copil căruia i-ar plăcea o astfel de experiență, care iată, te face să călătorești în timp, te invit să-i urmărești pe cei de la eematico aici sau să afli mai multe despre afterschool-ul lor aici sau școala de vară aici. Fac o treabă grozavă și mă bucur că pot face parte, măcar din când în când, din povestea lor.